Noul instrument pus la îndemâna cetăţenilor europeni a fost imaginat pe fondul unui deficit de democraţie care se reproşează Uniunii Europene. Lipsa de legitimitate a instituţiilor europene, dar şi a Uniunii Europene în ansamblul ei, i-a determinat pe oficialii europeni să pună la dispoziţia cetăţenilor din spaţiul european iniţiativa cetăţenească. Decidenţii de la Bruxelles au motivat că iniţiativa cetăţenească europeană va fi o formă de democraţie participativă şi va da UE un nou tip de legitimitate. Se pune însă problema, în ce măsură instrumentele democraţiei participative de la nivelul unui stat pot fi transpuse la nivelul relaţiilor dintre instituţiile europene şi însuşite de către acestea. În ce măsură democraţia participativă îşi pune în valoare virtuţile sale, când o măsură iniţiată de 1 milion de cetăţeni va fi aplicată unui număr de 500 de milioane?
Iniţiativa legislativă cetăţenească a fost introdusă în Tratatul de la Lisabona şi va putea fi exercitată începând cu 2012. Săptămâna trecută Parlamentul (PE) şi Consiliul de Miniştri (CM) au votat proiectul de Regulament privind iniţiativă cetăţenească europeană.
Condiţii:
- să fie semnată de cel puţin un milion de cetăţeni din cel puţin un sfert din statele membre;
- numărul minim necesar de semnături pentru fiecare stat în parte se va calcula în funcţie de numărul de parlamentari europeni ai statului respectiv, raportat la numărul total de cetăţeni ai PE (750 de înmulţit cu numărul de parlamentari ai unui stat). De exemplu, numărul minim de semnături de care are nevoie România, pentru a depune o iniţiativă, este de 24.750.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu